Acasă  Repertoriu  Program  Public  Artiști  Publicații  Tur virtual  Despre noi
copyright Cristian Bălă

Sunt suflet în sufletul neamului meu

    un recital de Emil Boroghină

Literatura română, cu trainicele ei valori, îşi trage seva din înălţătorul simţământ al dragostei de patrie.
Artele şi literatura, în mod special poeţii şi poezia, au avut un rol covârşitor în cultivarea sentimentelor patriotice şi-n realizarea României unite.
Patriotismul nostru exprimă o comuniune sufletească între cei ce au fost şi cei ce suntem, precum şi răspunderea pentru cei care vor veni, înseamnă amintirea unui trecut şi existenţa unui prezent, dar şi dorinţa unui viitor pe care-l visăm din ce în ce mai bun, înseamnă sentimentul apartenenţei noastre la poporul românesc şi naţiunea română.
Poetul „stă aplecat în catedrala limbii”, urcând permanent „flacăra rostirii”, el este „suflet în sufletul neamului”, „de-a pururi nerupta sa parte”.
„Patria este moşia de la care ne tragem numele nostru şi dreptul de om”,
scria Alecu Russo.
Patria şi poporul ei dau fiecărui fiu limba maternă. Limba naţională este patria noastră spirituală, în ea sunt depozitate istoria, viaţa, modul de a fi, credinţele şi datinile poporului român.
„Limba – spunea George Bariţ – este proprietatea sfântă a unei naţii.” Prin ea se exprimă virtuţile creatoare ale unui popor. Ea intră ca un atribut esenţial în ideea de patriotism.
„Văd poeţi ce-au scris o limbă ca un fagure de miere”, ne spune Mihai Eminescu, iar Lucian Blaga, „limba este întâiul mare poem al unui popor”. „Limba română este patria mea”, răsună răscolitor versul lui Nichita Stănescu.
Recitalul de poezie românească Sunt suflet în sufletul neamului meu – limba română e patria mea încearcă să reunească, într-un singur glas, cele mai răsunătoare voci ale literaturii române, de la Grigore Ureche, Dosoftei şi Miron Costin, Vasile Alecsandri şi Mihai Eminescu, George Coşbuc şi Octavian Goga, Tudor Arghezi şi Lucian Blaga, Nichita Stănescu, Marin Sorescu şi Ioan Alexandru, până la Ana Blandiana, Adrian Păunescu şi Mircea Dinescu. Evocând faptele de glorie ale înaintaşilor sau nenumăratele frumuseţi ale ţării, exprimând sentimentele care animă în lupta şi credinţa spre mai bine, creaţiile poeţilor noştri au cultivat patriotismul sub forma dragostei de pământul natal, a sacrificiului pentru patrie şi popor, a atitudinii civice responsabile a poetului, a artistului, a omului în general. Poezia patriotică reprezintă, în etapele ei succesive, adevărate capitole din istoria noastră politică, socială şi culturală. În ea se răsfrâng curentele de simţire şi de idei ale epocilor în care a fost plămădită.
Ea este „cronica vie” a evoluţiei noastre istorice, în care înfăptuirea Marii Uniri de la Alba Iulia din 1918 ocupă, fără îndoială, un loc dintre cele mai importante.

Reprezentații
21 Martie 2018, ora 19:00, Sala CaféNott
23 Februarie 2018, ora 19:30, Sala George Constantin
» Ascundeți istoria reprezentațiilor