Acasă  Repertoriu  Program  Public  Artiști  Publicații  Tur virtual  Despre noi
Gabriel Răuţă, Cristian Şofron şi Lucian Ghimişi în

Cristian Şofron

Când îl vezi, fie pe scenă, fie în „civil”, acest actor îți pare a fi eternul adolescent, păcălind parcă trecerea anilor și evitând uzura firească, dată de o profesie nu tocmai comodă.

L-am urmărit cel mai mult în popularul serial de televiziune, Toate pânzele sus, în regia lui Mircea Mureșan, interpretând rolul marinarului Mihu (1977). Dar, debutul său s-a petrecut în emisiuni pentru copii, la radio și televiziunea publică, pe când avea doar 7 ani! La 12 ani apare pentru prima oară în spectacole de teatru profesionist, la Teatrul Nottara: O lună la țară de Ivan Sergheevici Turgheniev, regia George Rafael (1970) în rolul lui Kolea, și în montarea lui Dan Nasta, Și eu am fost în Arcadia de Horia Lovinescu (1971). În anul 1971, la numai 13 ani, apare în distribuția filmului Atunci i-am condamnat pe toți la moarte, în regia lui Sergiu Nicolaescu, după ecranizarea nuvelei Întoarcerea lui Ipu, de Titus Popovici.

Se pare că filmul, ca spațiu de manifestare artistică, a fost cel care i-a priit cel mai mult. A jucat în peste 30 de producții cinematografice, filme artistice şi seriale de televiziune, dintre care amintim: Doi ani de vacanță, Pirații din Pacific, Insula comorilor.

După ce a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, în anul 1983, Cristian Șofron a fost repartizat la Teatrul de Stat din Oradea, unde, timp de doi ani, a jucat în patru spectacole, printre care și cenzurata, ulterior interzisă, montare scenică a lui Alexandru Darie, Jolly Joker de Tudor Popescu (în rolul lui Mincu).

Din anul 1986 este actor al Teatrului Nottara. În cei aproape 30 de ani petrecuţi pe această scenă, publicul a putut să-l vadă în multe spectacole, printre care: Floare de cactus de Pierre Barillet și Jean-Pierre Gredy (1986), Taifun de Tzao Yui (1988), Al patrulea anotimp de Horia Lovinescu (1989), Henric al IV-lea de Luigi Pirandello (1990), Șantaj de Ludmila Razumovskaia (1992), Puricele de Georges Feydeau (1993), Cerere în căsătorie de A.P.Cehov (1997), Căsătoria de N.V.Gogol (1998), Titanic vals de Tudor Mușatescu (2002), Jocul dragostei și al morții de Romain Rolland (2003), Capul de rățoi de George Ciprian (2004), Mult zgomot pentru nimic de W. Shakespeare (2013).

Când ne reamintim de rolurile interpretate de Cristian Șofron, indiferent dacă suntem oameni de teatru sau simpli spectatori, reținem incontestabil energia adolescentină, proaspătă pe care o transmite, alura elegantă, expresivitatea corporală şi rafinamentul interpretării.

Dan-Marius Zarafescu