Acasă  Repertoriu  Program  Public  Artiști  Publicații  Tur virtual  Despre noi
Ion Grosu, Alexandru Repan şi Anda Caropol în spectacolul

Anda Caropol

Anda Caropol a absolvit în anul 1960 Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale, Bucureşti, specializarea arta actorului, la clasa profesorului A. Pop. Marţian.

Sunt roluri interpretate de Anda Caropol care au rămas consemnate nu numai în rândurile cronicilor, ci şi în memoria colectivă a publicului. Jocul ei este filtrat de o sensibilitate uneori stranie, neobişnuită, dar de o mare forţă, gândirea dintr-o piesă de teatru căpătând prin interpretarea artistei ecou şi substanţă, hazul devine copios, iar ironia îşi marchează cu eleganţă teritoriul.

Arta ei compoziţională modelează portrete pitoreşti, în culori tari şi pastă groasă, deopotrivă, excelând în meandrele dramei şi în luminile comediei.

La Studioul Casandra, în studenţie, a jucat în: Orologiul Kremlinului de Nikolai Pogodin, regia: Andrei Brădeanu şi Cristian Munteanu (1958); Oameni de azi de Lucia Demetrius, regia: Beate Fredanov (1959); Nu-i totdeauna praznic de Aleksandr Nikolaevici Ostrovski, regia: A. Pop. Marţian (1960); Mica studentă de Nikolai Pogodin, regia: A. Pop. Marţian (1960).

A fost repartizată la Naţionalul clujean, unde a fost distribuită în: Poveste din Irkutsk de Aleksei Nicolaevici Arbuzov, regia: Cornel Todea (1960); Neamurile de Teofil Busecan, regia: George Gherasim (1961); Întoarcerea de Mihai Beniuc, regia: Călin P. Florian (1961).

Din anul 1964, Anda Caropol începe să apară pe afişele Teatrului Nottara: Sonet pentru o păpuşă de Sergiu Fărcăşan, regia: Lucian Giurchescu (1964); Au fost odată două orfeline de Adolphe Philippe d`Ennery, regia: Sanda Manu (1966); Henric al IV-lea de Luigi Pirandello, regia: Lucian Giurchescu (1966); Patimi de Paul Everac, regia: Sorana Coroamă-Stanca (1967); Petru Rareş de Horia Lovinescu, regia: Sorana Coroamă-Stanca (1967).

De-a lungul celor peste 50 de ani de teatru petrecuţi pe scena Teatrului Nottara, Anda Caropol a lucrat cu regizori importanţi la spectacole memorabile pentru istoria artei teatrale de la noi. Amintim câteva dintre aceste roluri: O casă onorabilă de Horia Lovinescu, regia: Lucian Giurchescu (1968); O lună la ţară de Ivan Sergheevici Turgheniev, regia: George Rafael (1970); Bărbaţi fără neveste de Neil Simon, regia: George Rafael (1970); Şi eu am fost în Arcadia de Horia Lovinescu, regia: Dan Nasta (1971); Bună seara, Domnule Wilde!, după Oscar Wilde, adaptare de Eugen Mirea, regia: Alexandru Bocăneţ (1971); Hamlet de William Shakespeare, regia: Dinu Cernescu (1974); Ultima oră de Mihail Sebastian, regia: Valeriu Moisescu (1975); Noi, subsemnaţii de Alexandr Ghelman, regia: Dan Micu (1980); Henric al IV-lea de Luigi Pirandello, regia: Dominic Dembinski (1990); Revizorul de N.V. Gogol, regia: Mircea Cornişteanu (1995); Căsătoria de N.V. Gogol, regia: Gavriil Pinte (1998); Orfanul Zhao de Ji Jun Xiang, regia: Alexandru Dabija (1998); Titanic vals de Tudor Muşatescu, regia: Dinu Cernescu (2002); Sărbători fericite de Jean Poiret, regia: Dinu Cernescu (2002); Travestiuri de Tom Stoppard, regia: Dan Vasile (2003); Pădurea de Aleksandr Nikolaevici Ostrovski, regia: Tudor Mărăscu (2005); Billy Şchiopul de Martin McDonagh, regia: Vlad Massaci (2005); Hangiţa de Carlo Goldoni, regia: Tino Geirun (2005).

Pentru talentul şi sensibilitatea sa, Anda Caropol a fost solicitată să joace şi în filme: Băieţii noştri, regia: Gheorghe Vitanidis şi Anastasia Anghel (1959), Celebrul 702, regia: Mihai Iacob (1961); Lada cu zestre, regia: Francisc Muntean (1961); Cerul n-are gratii, regia: Francisc Munteanu (1962); La vârsta dragostei, regia: Francisc Munteanu (1963); Am o idee, regia: Alecu Croitoru (1981); Miezul fierbinte al pâinii, regia: Alecu Croitoru (1983); Secretul armei secrete, regia: Alexandru Tatos (1988); Senatorul melcilor, regia: Mircea Daneliuc (1995).

Dan-Marius Zarafescu

» Spectacole la Teatrul Nottara, în această stagiune
Titanic Vals - Servitoarea
Hangiţa - Dejanira
Călătoria - Bibliotecara
Iubirea la oameni - Lidia Fiodorovna, mama lui Serghei